Gena altitudinii tibetane, o mostenire de la o alta specie umana. Capacitatea tibetanilor de a face fata unor altitudini la care alti oameni ar avea probeleme serioase de respiratie i-a frapat de decenii bune pe oamenii de stiinta. Recent, s-a dovedit ca o astfel de adaptare este, in fapt, o mostenire de la o specie umana disparuta.
Studii recente au demonstrat ca adaptarea tibetanilor la acest mediu ostil este corelata cu anumite gene, cea mai importanta fiin EPAS1, o gena ce ajuta organismul uman sa functioneze in parametri normali chiar si in conditiile unui nivel scazut al oxigenului. De asemenea, s-a demonstrat ca gena EPAS1 vine de la stramosii serpasilor nepalezi, raspandindu-se acuma circa 30.000 de ani.
Problema a survenit insa in momentul in care geneticienii condusi de Dr. Rasmus Nielsen de la Universitatea din California au descoperit ca varianta tibetana a genei EPAS1 nu se regaseste in niciun grup uman modern. In schimb, ea a fost identificata in genomul denisovanilor, specie umana extincta de cel putin 30.000 – 40.000 de ani.
Explicatie alternativa
O alternativa la aceasta ipoteza ar fi aceea ca gena EPAS1 este neanderthaliana, varianta genei EPAS1 a acestor hominini disparuti semanand izbitor cu cea tibetana. Este cert, de asemenea, ca gena EPAS1 s-a transmis la Homo sapiens in urma interactiunii sexuale dintre reprezentantii acestei specii si cei al altor specii umane.
[ads2]
Facebook
Twitter
RSS